Home » EXTERNE » Luptele în Nagorno-Karabah au continuat în ciuda unui armistițiu unilateral anunțat de Azerbaidjan

Luptele în Nagorno-Karabah au continuat în ciuda unui armistițiu unilateral anunțat de Azerbaidjan

Azerbaidjanul a anunțat duminică un armistițiu unilateral după două zile de confruntări cu forțele armene pe linia frontului în Nagorno-Karabah, dar relatările de la fața locului spun că luptele au continuat.

Confruntările în așa-numitul „conflict înghețat” au reizbucnit pe scară largă vineri noapte, făcând zeci de victime din rândul militarilor și omorând câțiva civili. Armenia și Azerbaidjanul s-au acuzat reciproc atât de reînceperea ostilităților, cât și de continuarea lor după armistițiul anunțat de Baku. Conflictul din Nagorno-Karabah durează de aproape trei decenii. Procesul de pace sub egida OSCE nu a făcut prea multe progrese, iar violențele reizbucnesc periodic.

Reizbucnirea luptelor în Nagorno-Karabah – o expresie a neînțelegerilor între puterile regionale

Conflictul a reînceput pe cînd președintii Armeniei si Azerbaijanului se aflau la Washington pentru summitul nuclear.

Un conflict considerat inghetat, cel dintre Armenia si Azerbaidjan s-a reaprins la sfirsitul saptaminii. Care este reactia Washingtonului? O relatare de la corespondentul Europei Libere la Washington.

Conflictul dintre Armenia si Azerbaijan are in joc regiunea Nagorno-Karabah, care a fost inclusa in nou creata Republica Azerbaijan de catre Stalin si unde majoritatea populatiei este armeana. Actuala reizbucnire a violentei este – din perspectiva strict tehnica – un conflict intre Azerbaijan si Republica Nagorno-Karabah, entitate nerecunoscuta de Statele Unite si de ONU. In urma unui devastator razboi, care a durat sase ani si a facut 30 de mii de victime, regiunea s-a auto-proclamat independenta in 1994 si este sprijinita de Armenia.

Conflictul reizbucnit la sfirsitul saptaminii, care a facut de-acum zeci de victime, militari si civili are deocamdata origini neclare. Partile se acuza reciproc ca au initiat confruntarea. Un arministiu unilateral, anuntat de Baku nu a fost, se pare, respectat. Zvonuri dintre cele mai macabre circula de ambele parti si situatia e cit se poate de volatila. Interesant e contextul.

Conflictul a reînceput pe cind președintii Armeniei si Azerbaijanului se aflau la Washington pentru summitul nuclear. Cei doi nu s-au intretinut direct. Tot acolo s-a aflat si un alt actor important, presedintele Turciei, Erdogan. A absentat de la Washington principalul factor de putere in regiune, Vladimir Putin.

Pina nu demult, la relative stabilitate contribuiau aranjamentele de securitate ale asa zisului Grup de la Minsk – condus de Rusia, Franta si Statele Unite – si faptul ca atit Azerbaidjanul cit si Armenia erau apropiate de Kremlin. Putin era arbitrul situatiei, garantorul unei precare stabilitati. Asta poate insa sa se schimbe.

Tot semnificativ este si faptul ca, de la doborirea unui avion militar rus, in Turcia, raporturile ruso-turce s-au inrautatit dramatic. Or, Turcia, ale carei granite cu Armenia sint inchise, este un aliat de nadejde al regimului de la Baku, de unde si riscul ca reinceperea conflictului sa fie expresia neintelegerilor dintre puterile regionale mentionate. Rusia a exprimat ingrijorare. Turcia – sprijin pentru partea azeră.

Statele Unite cer ambelor tari sa dea dovada de retinere. Experti cred ca, in calitate de arbitru, cel putin pina acum, Rusia este dispusa sa opteze pentru un aranjamanent de pace sau conflict mocnit, singurul criteriu fiind capacitatea de a-si mentine influenta asupra ambelor tari. Ce-si doreste Turcia, cu complicatele jocuri interne-externe ale presedintelui Erdogan este inca neclar.

europalibera.org

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

test