Home » OPINII » Deutsche Welle: Republica Moldova – ultima rundă a unei crize permanente?

Deutsche Welle: Republica Moldova – ultima rundă a unei crize permanente?

În ultimul an s-au perindat la putere cinci guverne în Republica Moldova. De curând Parlamentul a confirmat în funcţie un nou prim ministru, într-o ultimă încercare de a evita noi alegeri.

Din februarie 2015 şi până în prezent, primul ministru de la Chişinău a fost schimbat de cinci ori. După mai multe încercări nereuşite, tabăra proeuropeană, şi aşa divizată, a ales un nou candidat: Pavel Filip, membru al Partidului Democratic, ministrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în guvernul care-şi încheie mandatul.

Majoritatea proeuropeană din Parlamentul de la Chişinău l-a ales pe 20 ianuarie în funcţia de şef al guvernului. Însă după finalizarea scrutinului au început proteste în masă, urmate de ciocniri violente. Mulţi dintre demonstranţi au pătruns în clădire. Poliţia a folosit gaze lacrimogene. După-amiază, mii de oameni s-au îndreptat către clădirea Parlamentului, protestând împotriva noului guvern şi cerând noi alegeri. Conform informaţiilor la care a avut acces Deutsche Welle, numirea noului guvern s-a făcut în mare grabă şi în secret, în timpul nopţii.

Lupte între orientări: Proeuropeni? Proruşi?

Toate acestea demonstrează cât de nesigură este societatea din Moldova. Lupta pentru putere dintre partidele liberale şi Partidul Democratic (PD) controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc nu a luat sfârşit cu numirea lui Filip, sunt de părere politologii moldoveni. În plus, partidele de orientare prorusă care, conform sondajelor, ocupă o poziţie fruntaşă, vor continua să forţeze organizarea de noi alegeri. Taberele politice au anunţat deja noi demonstraţii.

Pe de o parte, ţara are nevoie, în sfârşit, de un guvern stabil, a cărui principală prioritate ar trebui să fie scoaterea neîntârziată a ţării din gravele dificultăţi economice în care se află. Pe de altă parte, este de temut că, aşa cum rezultă din anumite analize, influentul Plahotniuc, va ajunge să controleze complet ţara. Partidul său, PD, a eşuat în încercarea de a-i impune preşedintelui Nicolae Timofti numirea lui Plahotniuc ca şef al guvernului. Prin şiretlicuri, PD a reuşit să adune o majoritate parlamentară, care însă s-a dovedit a fi instabilă. În afară de aceasta, Timofti a făcut uz de dreptul său de a respinge candidaţi sub pretextul unei „integrităţi îndoielnice”.

Cine este Vlad Plahotniuc?

Plahotniuc şi-a făcut apariţia pe scena politică din Chişinău în anul 2010, la puţin timp după ce deviaţioniştii din Partidul Comunist constituiseră Partidul Democrat. Înainte de aceasta s-a ocupat cu dirijarea din umbră a afacerilor fostului preşedinte comunist Vladimir Voronin şi ale familiei acestuia.

După alegerile din 2010, Plahotniuc a devenit vicepreşedintele Parlamentului, însă trei ani mai târziu a trebuit să îşi depună mandatul. Alegerile din 2014 l-au adus înapoi în Parlament, însă opt luni mai târziu a renunţat din nou, din proprie iniţiativă.

În ultimii ani, numele său a apărut în diverse ocazii în legătură cu intrigi politice şi economice care aveau ca ţintă subordonarea instituţiilor statului. Acestea au fost criticate dur, mai ales de UE şi SUA. Pentru Bruxelles această situaţie demonstra faptul că Moldova este în pericol să se sufoce sub monopolul oligarhic.

După ce Plahotniuc şi-a anunţat revenirea în politică, au existat mai multe încercări din partea Partidului Democrat de a prelua puterea asupra guvernului. Au fost create noi majorităţi în Parlament, între altele şi prin intermediul mai multor transfugi din Partidul Comunist şi deviaţionişti din tabăra liberalilor şi liberal-democraţilor. Mai ales liberal-democraţii au sperat ca în acest fel să-l elibereze pe fostul premier şi şef al partidului, Vlad Filat. Acesta se află în închisoare preventivă, bănuit de fapte de corupţie şi abuz de putere. Andrei Năstase, liderul noii platforme civice „Demnitate şi Adevăr” este convins că a avut loc un târg între rivalii Plahotniuc şi Filat.

Cu un picior în groapă şi unul afară

Politologul moldovean Igor Boţan nu crede că noul guvern condus de Pavel Filip poate scoate ţara din criză. Şi totuşi, cu ajutorul partenerilor internaţionali, Moldova ar putea fi salvată de la dezastru, a declarat el în cadrul unui interviu dat postului Deutsche Welle. „S-ar atinge un anumit grad de stabilitate, cu toate că ne-am afla în continuare cu un picior în groapă şi unul afară.”

Pentru partidul lui Plahotniuc ar însemna ultima şansă de a rămâne la putere. Conform tuturor sondajelor, noile alegeri ar aduce în frunte ambele grupări proruse – socialiştii şi Partidul Nostru.

Noul guvern se va confrunta cu dificultăţi majore. Încă nu există niciun buget pentru anul în curs, iar partenerii internaţionali, în special FMI şi UE, au suspendat ajutoarele financiare ca urmare a scandalului bancar de anul trecut, când au dispărut miliarde de euro. Chiar şi România, ţară atât de apropiată Moldovei, condiţionează viitorul sprijin acordat Republicii Moldova de respectarea strictă a cursului proeuropean.

Cu privirile spre Europa

Eurodeputatul român Siegfried Mureşan (PMP) priveşte cu ochi foarte critici recenta evoluţie a evenimentelor. Într-un interviu acordat postului Deutsche Welle deplânge vădita lipsă de încredere între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Şi totuşi, UE trebuie să continue să ofere asistenţă Moldovei, fără a se mulţumi cu rolul de spectator.

„Un guvern proeuropean este singura posibilitate de ieşire a Republicii Moldova din criza politică. Există riscul ca la sfârşitul procesului puterile proruse să aibă majoritatea în Parlament. Singura posibilitate de a recupera încrederea populaţiei o constituie acum punerea în practică rapidă şi credibilă a acordului de asociere cu UE şi construirea statului de drept”, a declarat Mureşan.

Expertul pe problema Moldovei, Hans-Martin Sieg, director al „Institute for European Politics and Reforms” din Chişinău, este şi el de părere că UE ar trebui să colaboreze pragmatic cu guvernul Filip şi să susţină aplicarea reformelor. Legitimitatea democratică a guvernului este însă, în cel mai bun caz, precară, spune acesta. Siegfried Mureşan acuză aşa-numitele partide proeuropene de eşecul reformelor şi de nemulţumirea populaţiei faţă de clasa politică.

Adevăraţii proeuropeni nu au niciun lobby

„Conform tuturor sondajelor de opinie, populaţia cu vederi proeuropene este reprezentată cu preponderenţă de forţele opoziţiei, care au o prezenţă foarte redusă în Parlament”. Cursul proeuropean al Moldovei, spune Mureşean, depinde pe termen lung de consolidarea poziţiilor proeuropene în opoziţie şi de găsirea unei platforme şi a unei agende comune.

Politicienii şi politologii din Republica Moldova sunt de aceeaşi părere: eşecul acestui guvern ar aduce cu sine prelungirea situaţiei de criză pe o perioadă nedeterminată. Pentru fostul copil-minune al „parteneriatului estic al UE” este ultima şansă de a o lua cu adevărat pe calea proeuropeană, cale pe care şi-o doresc cei mai mulţi dintre moldoveni.

sursa:Deutsche Welle

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

test