Home » OPINII » Ce rol joacă Guvernul de la Bucureşti în criza din Moldova?

Ce rol joacă Guvernul de la Bucureşti în criza din Moldova?

Ceea ce era de aşteptat încă de când a fost arestat liderul Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, în urmă cu două săptămâni, s-a întâmplat. Guvernul Valeriu Streleţ (PLDM) a fost demis joi în Parlament cu voturile comuniştilor, socialiştilor şi ale Partidului Democrat, braţul politic al oligarhului Vlad Plahotniuc. Bucureştiul nu pare să fie străin de această criză, în condiţiile în care Plahotniuc este un apropiat al PSD şi al lui Victor Ponta, iar Guvernul continuă demersurile de acordare a unui împrumut de 150 de milioane de euro în condiţii preferenţiale unei ţări neguvernate.

Soarta lui Streleţ a fost pecetluită din momentul în care, după arestarea lui Filat, premierul i-a cerut preşedintelui Nicolae Timofti, să îl demită pe directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, considerat o marionetă a lui Plahotniuc. Atacul la Chetraru fiind un atac la Plahotniuc, reacţia oligarhului a fost, după declaraţiile lui Streleţ de ieri, să îl sune pe prim-ministru să-i ceară socoteală. Streleţ susţine că a refuzat să îi răspundă la telefon, aşa să singura soluţie care i-a rămas lui Plahotniuc pentru a-şi păstra controlul era să scoată CNA de sub autoritatea Guvernului. Ca atare, pe 22 octombrie, Parlamentul a votat o lege prin care şi-a trecut în subordine CNA, după un model deja testat la Bucureşti în vara lui 2012, când Parlamentul era să-şi treacă în subordine chiar şi Curtea Constituţională. Potrivit profesorului Armand Goşu, „votul de acum nu face decât să legifereze existenţa unei alte coaliţii, care funcţiona de câteva zile, mai precis din momentul în care s-a schimbat subordonarea CNA. Deci, de la 22 octombrie, de când Plahotniuc, Ghimpu (Partidul Liberal), Voronin (comunist), Dodon(socialist) au votat trecerea CNA în subordinea Parlamentului, din acel moment în Moldova există o altă majoritate parlamentară. Ce s-a întâmplat acum, a fost doar confirmarea funcţionării noii majorităţi.” În consecinţă, 65 dintre cei 101 de parlamentari moldoveni au votat ieri pentru moţiunea de cenzură.

Ce urmează?

Potrivit Constituţiei, în trei zile, preşedintele Timofti trebuie să numească un nou premier, care să vină în Parlament cu un nou guvern în termen de 15 zile. Omul Moscovei, Igor Dodon, nu a făcut nici un secret din faptul că doreşte să provoace alegeri anticipate ceea ce ar însemna eşecul câtorva guverne succesive şi dizolvarea parlamentului şi votul de ieri ar putea sugera că Moldova se îndreaptă din nou spre alegeri în condiţiile în care coaliţia „proeuropeană” s-a destrămat. Dar, cum în Moldova lucrurile nu sunt ceea ce par, sunt bune şanse să se formeze un nou executiv fără PLDM care să păstreze aparenţele proeuropene şi să servească interesele lui Plahotniuc. Astfel, Goşu crede că „pe termen scurt, va fi adus Leancă (fost prim-ministru PLDM, între timp lider al propriului Partid Popular European) la guvernare, poate chiar prim ministru. PLDM va fi supus unor presiuni incredibile pentru a fi destructurat, o parte dintre oamenii săi vor fi cumpăraţii, alţii şantajaţi să treacă la PPE-ul lui Leancă pentru a se reforma o nouă majoritate, tot aşa la limită, 51-52 deputaţi din 101.

Cu sprijinul parlamentarilor comunişti şi chiar socialişti va trece orice, Plahotniuc poate sa pună şi un tomberon în fruntea guvernului şi acesta va fi votat.” Potrivit profesorului român, scopul lui Plahotniuc este „să controleze cu braţ de fier procuratura, CNA, SIS (serviciile secrete) armata iar acum Ministerul de interne. E vital sa controleze MAI, care are 18.000 oameni, fiind cea mai puternică structură de forţă” a Moldovei.

Mâna Rusiei, a Bucureştiului, a ambelor…?

Pare evident că destructurarea coaliţiei „proeuropene” şi a PLDM, precum şi o Moldovă neguvernabilă fac jocul Rusiei, care îşi doreşte să păstreze Chişinăul în sfera sa de influenţă. Cu toate acestea, Bucureştiul pare să aibă un rol cel puţin bizar în această poveste. Potrivit lui Goşu, „Nu e mâna Rusiei, actorii care l-au dat jos pe Streleţ şi guvernul pro-european sunt şantajaţi, manipulaţi, controlaţi integral de Plahotniuc, apropiat de Bucureşti, de PSD, de premierul Ponta şi de fostul ministru de Externe, Corlăţean”. Afirmaţia lui Goşu capătă greutate dacă luăm în considerare că PD-ul lui Plahotniuc, este „înfrăţit” cu PSD, că acelaşi Plahotniuc, care are şi cetăţenie română, are relaţii bune în guvernul de la Bucureşti, şi că omul cheie în numirea viitorului guvern, Iurie Leancă, în pofida pretinsei sale afilieri „populare” este un apropiat al lui Ponta, pe care a venit să-l sprijine personal în campania la preşedinţie, cea mai mare gafă publică făcută vreodată de un lider moldovean în relaţia cu România.

Mai important este însă faptul că guvernul continuă demersurile de acordare a unui împrumut de 150 de milioane de euro în condiţii preferenţiale (1,5%, inaccesibilă Moldovei) în pofida instabilităţii politice şi incertitudinii privind guvernarea. Acordul semnat pe 7 octombrie de ministrul Teodorovici ar fi trebuit suspendat după arestarea lui Filat, când a devenit clar că guvernul Streleţ, cu care semnase de altfel Teodorovici, are zilele numărate. Cu toate acestea, în lunea următoare, Ponta a mers în Senat pentru a susţine acordarea împrumutului cu argumentul bizar că „România nu pierde şi nu câştigă nimic”, deşi nu era deloc clar cui va acorda acest împrumut. Mai mult, acum câteva zile, un obscur senator PSD de Dâmboviţa, Leonardo Badea, a venit într-o conferinţă de presă în care a susţinut că împrumutul este condiţionat de încheierea unui acord cu FMI. Aceasta este o minciună şi o dezinformare. Singura condiţie pentru acordarea primei tranşe este ca guvernul moldovean să informeze Bucureştiul cu privire la stadiul negocierilor cu FMI. Dacă viitorul guvern de la Chişinău va informa că negocierile cu FMI sunt în continuare blocate, atunci condiţiile sunt îndeplinite pentru ca Bucureştiul să acorde o sumă consistentă unui guvern corupt, manevrat din umbră de un oligarh fără scrupule, decis să ţină Moldova în zona gri dintre Europa şi Rusia.

Sursa: România Liberă

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

test