Home » UTILE » Alocația pentru al treilea copil și pentru mamele cu cetățenie moldovenească, în cazul în care copiii au cetățenie românească

Alocația pentru al treilea copil și pentru mamele cu cetățenie moldovenească, în cazul în care copiii au cetățenie românească

Departamentul Consiliului de Stat, în baza deciziei nr. 873/2016, consideră că alocația pentru al treilea copil, o pot primi mamele care sunt cetățence al unui stat din afara UE, precum ar fi Republica Moldova, dar ai căror copiii sunt cetățeni ai unui stat membru al UE, precum ar fi România.

Un caz particular al unei cetățeance a Republicii Moldova, titulară a permisului de ședere în baza cetățeanului, membrul familiei al Uniunii Europene,  căsătorită cu cetățean al României, căruia i s-a acordat permis de ședere în Grecia, în calitate de cetățean al Uniunii Europene și care a lucrat în Grecia, care tocmai a născut al treilea copil, a depus cerere la Organizația Asigurărilor Agricole (ΟΓΑ) pentru administrarea alocației pentru al treilea copil. Toți cei trei copii ai mamei moldovence s-au născut în Atena.Organizația Asigurărilor Agricole  (OGA) a refuzat cererea de alocare a alocației, invocând faptul că nu există condiții de administrare, din moment ce mama este cetățeancă a unei țări terțe (Republica Moldova), iar cei trei copii ai săi nu au naționalitate grecească. Acestea fiind spuse, mama a apelat la instanțele judecătorești.

Departamentul Consiliului de Stat la această decizie, precizează că, în conformitate cu Tratatul Uniunii Europene, interzice orice discriminare pe motiv de cetățenie, iar cetățean al Uniunii este orice persoană care are cetățenia unui stat membru, iar în altă declarație se indică faptul că libera circulație a lucrătorilor presupune eliminarea oricărei discriminări pe motiv de cetățenie între statele membre, în ceea ce privește încadrarea în câmpul muncii, remunerarea și alte condiții de muncă.

Cu toate acestea, Departamentul Consiliului de Stat spune că România a aderat la UE începând cu 1 ianuarie 2007 și că cetățenii români sunt considerați “în mod direct cetățeni ai Uniunii Europene, iar soțiile și copiii acestora, în cazul în care sunt resortisanți ai unor țări terțe, sunt tratați ca străini membri ai familiei cetățeanului Uniunii Europene, iar dacă aceștia sunt români, sunt tratați în mod direct ca cetățeni ai UE “.

De asemeni, se prevede că potrivit Convenției Europeane ale Drepturilor Omului și ale Hărții Drepturilor Fundamentale ale UE, “prestații sociale și prestații familiale ar trebui să fie acordate familiei rezidente legal și care lucrează în Grecia, cetățeanului UE, chiar dacă în principiu, “beneficiarul” acestor indemnizații, mama familiei este resortisantă al unei țări terțe. În acest caz, orice refuz de a furniza astfel de beneficii, pune în fața disgrației membrii familiei de mai sus, care sunt cetățeni ai Uniunii, în comparație cu membrii familiei cetățeanului grec, constând din copii care au cetățenie greacă. ”

În același timp, spune hotărârea, că beneficiarul alocației pentru al treilea copil este mama, care este grecoaică sau cetățeancă a UE sau cetățeancă ai unei țări terțe, cu copii titulari ai cetățeniei grecești.

În cele din urmă, Departamentul Consiliului de Stat a considerat că “dispozițiile legilor 1892/1990, 3454/2006 și 3631/2008, care au exclus administrarea alocației pentru al treilea copil mamei, cetățence al țării terțe (Republica Moldova), care are copii titulari ai cetățeniei unui stat membru al Uniunii Europene, contrar prevederilor legislației UE, sunt invalide și inaplicabile din acest motiv. “

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

test